August 21, 2017, 6:59 pm
  • Decrease font size
  • Default font size
  • Increase font size
Home Originea numelui
Toponimie -originea numelui

Numele satului Gherăeşti a stârnit multe discuţii şi controverse printre lingvişti.

N.A.Constantinescu susţine în  "Dictionarul onomastic românesc " din 1963, pagina 68, că numele de sat Gherăeşti s-ar fi format de la numele de persoana Ghira, o prescurtare a lui Gherasim. Explicaţia nu ţine însă seama de atestările istorice şi nici de variantele populare observabile până în vremea noastră.

O primă formă a numelui sub care se atestă probabil comunitatea este „Biraviceşti” şi o regăsim într-un vechi hrisov dat de voievodul Ştefan cel Mare în anul 1499, alături de precizarea „unde a fost Birai pe aplele Moldovei”.

Următoarea atestare, recunoscută oficial, este facută de către Ştefan Rareş, fiul lui Petru Rareş, în 1552 şi prezintă satul sub o forma puţin schimbată faţă de cea gasită în documentul dat de Ştefan cel Mare şi anume „Birăeşti”. Pornind de la menţiunea din hrisovul lui Ştefan cel Mare şi de la această atestare, Mihai Costăchescu afirma în Documentele de la Stefăniţă Voievod pagina 124, nota 3, că numele satului îşi are originea de la numele ardelenesc Biro, al unuia dintre primii stăpâni ai comunităţii. Costăchescu îşi mai bazează afirmaţia şi pe un document care consemnează, că printre stăpânii din prima jumatate a veacului al-XV-lea, ai celuilalt sat cu numele Birăeşti din Moldova, situat pe Bistriţa, lângă oraşul Bacău s-a aflat şi Coste Birovici,fiul lui Biro. Ca şi acest sat de lângă Bacău şi satul Gherăeşti, păstrează forma Birăeşti, până la mijlocul secolului al-XVIII-lea, aşa cum rezultă din izvoarele istorice descoperite până la acea dată, dar şi din însemnările misionarilor italieni care menţionează comunitatea Birăeşti la 1745(Gh.Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldovia nei secoli XVII e XVIII, in Diplomatarium Italicum, 1925,pagina 184 şi Birest la 1765 ,idem, Altre notizie sui missionari cattolici nei Paesi Romani, II ,1930, pagina 486.)

Aproximativ în aceeaşi perioadă apare şi forma cu evoluţia labialei b la g : Ghirăeşti, înregistrată atât de către străinii care tranzitează zona (sunt consemnate formele : Giraesti la 1745 în Alcuni missionari, pagina 188, Girestro la 1762, idem, pagina 209, Gireesti la 1772 în catagrafia rusa Tezaurul toponimic al României Moldova, vol.I, parteaI, pagina 463), cât şi de către români în documentele oficiale din anii : 1774, 1816, 1830, 1834, 1835, 1841, 1845, 1846, 1848, 1849, 1856, 1857, 1858 şi 1864 (catagrafii întocmite de către Episcopia Romanului şi păstrate la Arhivele Naţionale Iaşi, Fond Visteria Moldovei).

Spre sfârsitul secolului al XVII-lea întâlnim o asimilare vocalică, astfel de la Ghirăeşti, apare varianta Ghirieşti, care este preluată şi de către străini, şi notată în documentele din acea perioada : Ghiriest la 1775 în Altre notizie, pagina 506, Giraiesty la 1790,,Griesti la 1800, Ghiriesti la 1814, Parochia Giriesti la 1869.

Forma Gherăieşti apare prin atracţie paronimica (asociere cu cuvântul ghera) în secolul al XIX-lea şi este impusă prin documentele oficiale de după anul 1864.

I.Bogdan zice în Documentele de la Ştefan cel Mare, volumul II, pagina 166, că forma Biraviceşti = Birai este o ortografiere stângace, în loc de Birăeşti = Birau de la ungurescul, biro care denumeşte un dregator local, judecător, formându-se Birăeşti-Ghirăieşti-Gherăieşti.

O explicaţie asemănatoare o dă şi Iorgu Iordan în cartea Numele de locuri româneşti în Republica Populară Română, volumul I, 1952, pagina 171 cu precizarea că în cazul unui sat întemeiat prin colonizare, acel biro ar fi putut fi şeful comunităţii de emigranţi maghiari care să fi îdeplinit funcţia de jude al conaţionalilor săi sau  pur şi simplu să fi purtat numele fără să îndeplinească  funcţia.                                                                                 

Originea etimologică a denumirii devine mult mai discultabilă mai ales,că prin acelaşi toponim sunt denumite mai multe sate din diverse părţi ale ţării şi e greu de crezut că toate au avut la origine acelaşi Birai :

  • Gherăeşti, centru comunal în jud.Neamţ ;
  • Gherăeşti, centru comunal în jud.Bacău ;
  • Gherăeşti, sat de lângă oraşul Piteşti.

Influenţa ungurească în formarea cuvântului nu trebuie legată deci de populaţia înconjurătoare pentru că termenul are o sferă destul de variată.Nu se respinge influenţa limbii maghiare în formarea numelui satului dar este mult prea greu de a gasi timpul exact şi împrejurarea când s-a produs această influenţă.

Indiferent de naţionalitatea persoanei, toponimul Gherăeşti este românesc deoarece, în cazul derivatelor, originea o indică sufixul şi nu baza.

Forma Gherăeşti este oficială, dar aceasta nu înseamnă că ea este şi corectă. Încă din 1932 Academia stabilise ca e să fie scris ie când este în interiorul cuvintelor, la început de silabă, dacă înaintea sa se află o vocală. Regula nu era o simplă convenţie, ci o reflectare a pronunţiei româneşti. Legile administative au aplicat-o însă incnsecvent, astfel că textele administrative sunt singurele care nu procedează la aplicarea regurilor de scriere literară la nomenclatura geografică, denumirea localitatii rămânând Gherăeşti şi nu Gherăieşti.
 

VIZITATORI PE SITE

We have 58 guests online