October 19, 2017, 7:37 pm
  • Decrease font size
  • Default font size
  • Increase font size
Home Parohii si biserici ortodoxe
Parohii si biserici ortodoxe in comuna Gheraesti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Preot paroh - pr. Liviu Lupu

Hram   -„Adormirea MAICII DOMNULUI ”-15 AUGUST

Scurt istoric Primele biserici din Gherăeşti au apărut odată cu zorii creştinismului. Originea lor se pierde în negura veacurilor. Unele au dispărut, peste ele s-au construit altele şi altele, după cum numărul populaţiei sporea şi nevoia de spaţiu devenea tot mai mare.

După ce moşia Gherăeşti a intrat în administraţia Episcopiei Roman ,după anul 1552, aceasta s-a îngrijit să construiască nu numai o biserică dar a orânduit şi aşezarea unui schit de maici.

Actuala biserică ortodoxă, fiind şi prima biserică din piatră, a fost construită în 1854 de arendaşul moşiei din acea vreme, boierul Dimitrie Kornea. Acesta primise, de la preotul Grigorie Simionescu, căruia i se spovedise, drept canon de pocăinţă clădirea unei bisericii.

După cum reiese din datele cuprinse în „Anuarul Eparhiei Romanului,1936 ”arendaşul Dimitrie Kornea era şi avocat şi în urma câştigării unui proces de 20000 de galbeni, doreşte să-şi ducă la îndeplinire canonul de pocăinţă. Aşa că în anul 1854 el face o danie de 2000 galbeni pentru construirea unei noi biserici în Gherăeşti.

Boierul Kornea mai hotărăşte ca biserica din lemn existentă în localitate să fie demontată şi transportată în cătunul Munteni ,care apartinea de satul Gherăeşti şi unde era nevoie. La 19 decembrie 1854, boierul informa printr-o scrisoare Episcopia Romanului care era proprietara de drept a Moşiei, că desele vărsări ale râului Moldova îi împiedicau pe credincioşii din Munteni să participe la liturghiile oficiate la biserica din Gherăeşti, iar o biserică în satul lor era o urgenţă. De aceea pe lângă construcţia din cărămidă la biserica din Gherăeşti se remontează şi biserica din lemn din Munteni, ambele fiind înzestrate apoi cu odoare şi veşminte bisericesti.

Inventarul acestor obiecte a fost trimis la 31 martie 1855 de către revizorul ţinuturilor Bacău, Roman şi Neamţ, Minstrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. O altă scrisoare adresată aceluiaşi Ministru a fost trimisă de către Episcopia Romanului la data de 7 aprilie 1855 prin care laudă iniţiativa boierului Kornea mentionând următoarele :„Pentru aceasta faptă(…)placută lui Dumnezeu şi oamenilor, mijlocind de a se arăta dumisale mulţămire şi să se publice spre obştească ştiintă, spre încurajarea şi altor de aşa minte voitori.” În luna aprilie a aceluiaşi an, Episcopia Romanului a numit la biserica din Gherăeşti, preotul Grigorie Simionescu, la recomandarea expresă a arendaşului.

Datorită unor deficienţe de construire în 1854-1855 a bisericii din Gherăeşti, la doar câţiva ani după terminarea ei au început să apară şi probleme tehnice. Astfel la 15 septembrie 1861 prefectul districtului Romanului raporta Ministrului Cultelor faptul că la biserica din Gherăeşti crăpase bolta existând primejdia unei surpări periculoase. Ministrul a dispus la 7 octombrie 1861 sesizarea în această problemă a Ministrului Lucrărilor Publice, care la rândul său trebuia să intervină în repararea bolţii bisericii.

Timp de decenii această problemă revine ca un laitmotiv în corespondenţa purtată de parohul Gr.Simionescu cu autorităţile bisericeşti şi cele administrative locale şi judeţene, dar intervenţiile privind consolidarea şi repararea bisericii au fost de cele mai multe ori superficial executate. În 1890, documentele oficiale ale Eparhiei Romanului indicau faptul că biserica din Gherăeşti era în ruină. Inevitabilul s-a produs în primavara anului 1907 când bolta bisericii a crăpat drept în mijloc ameninţând cu prăbuşirea peste credincioşi. La 13 februarie 1907, parohul Simionescu raporta Protoieriei Judeţului Roman despre incidentul petrecut în duminica de 9 februarie a aceluiaşi an, când o bucată mare de tencuială căzuse peste credincioşi producând o stare de tensiune printre aceştia şi ducând la întreruperea slujbei.            

A fost alcătuit în grabă un plan de restaurare şi un deviz de către serviciul tehnic al Casei Bisericii, dar lucrările de resaturare şi consolidare au fost întârziate mult din lipsa de fonduri. Suma prevazută prin deviz 4179 de lei a fost solicitată de parohul Simionescu atăt protoeriei Casei Bisericii cât şi primariei din Gherăeşti. La intiaţiva primarului Ianuş Cobzaru, a fost convocată la 3 iunie 1907, la sediul primăriei, o sedinţă a  Bisericii ortodoxe, cu participarea largită a fruntaşilor comunităţii ortodoxe. Aceştia au dezbătut problema reparaţiei urgente a bolţii şi strângerea de fonduri prin contribuţii benevole, în condiţiile în care Casa Bisericii refuzase cererea  privind subvenţia de 4179lei. La sedinţă au participat şi oameni care au recomandat consolidarea bolţii prin bare de fier, înlocuirea cărămizii deteriorate,refacerea tencuelii pereţilor exteriori şi a draniţei de pe acoperiş, vopsirea pardoselii din Sfântul altar şi pridvorul bisricii.

Biserica a mai fost reparată în anii 1910, legată în fier , în anii care au urmat, aducându-se alte îmbunătăţiri în 1914, 1928, 1932 prin contribuţia directă a enoriaşilor bisericii.

De la începuturile bisericii din anul 1854 au slujit în altarul acesteia 9 preoţi, dintre care au rămas în conştiinţa credincioşilor preoţii : 

  • Grigorie Simionescu care reprezintă un caz impresionant de longevitate şi profesionalism, el păstorind comunitatea din anul 1855 până în 1912,
  • parohul Alexandru Iftime a avut deasemenea o contribuţie îndelungată la propăşirea ortodoxismului în localitate(1930-1955),
  • Ioan Ilieş (1985-1995) îşi aduce aportul la îndrumarea spirituală a credincioşilor.

Din 1995 este numit la Gherăeşti preotul Liviu Lupu sub a cărei oblăduire se afla şi astăzi Biserica Adormirii Maicii Domnului şi care este foarte preţuit de către enoriaşii creştini ortodocşi  care continuă să se adune în biserică pentru a slăvi numele Domnului.

Preot paroh - pr. Liviu Lupu

Hram  -   Naşterea  MAICII DOMNULUI - 8 SEPTEMBRIE